Liniștea justiției


Până la alegerile de anul trecut, în lumea justiției era o amplă emulație.
Se făceau planuri, se inițiau proiecte, existau pe forumurile cu circuit închis ample dezbateri despre ce nu este bine în sistem și cum se poate îndrepta totul. Existau zeci de postări zilnice cu idei, opinii și altele asemenea. Toată lumea era interesată independența justiției, de degrevarea magistraților, de reforma codurilor și alte asemenea subiecte.

După alegeri, liniște și pace, discuții puține și…. liniște multă, multă de tot. Nimeni nu mai vine cu propuneri, iar atunci când CSM -ul a propus ghidul privind promovarea la ICCJ, opiniile puține exprimate nu au mai fost de loc convergente. Iar pe de altă parte, propunerile pe care le-au formulat instanțele parcă nu mai semănau cu ceea ce anterior colegii au exprimat.

Proiectul CSM – ului poate nu a fost unul perfect, dar  în mod cert replicile din sistem chiar nu au fost cele așteptate. Iar colac peste pupăză supremii de la ICCJ au fost chiar nemulțumiți de ceea ce a rezultat și au amenințat că vor ataca în contencios decizia CSM-ului. Ceea ce este interesant este că cererea va fi soluționată tot de ICCJ, iar finalul cred că este previzibil. Pe de altă parte nu prea înțeleg de ce această nemulțumire în condițiile în care ei au deja gradul dorit, iar hotărârea CSM – ului le conferă atribuții mai ample în desemnarea câștigătorilor.

Alte lucruri notabile nu s-au mai produs în tot acest timp și nu știu zău dacă liniștea asta este bună sau nu.

Dar cred că liniștea asta va lua sfârșit curând, cel puțin până la vară când se termină alegerile pentru CSM, varianta reîncărcată.

Așă că liniștea asta este aproape de sfârșit și începe iarăși distracția!

Posted in Comentarii | 6 comentarii

Proiect – rezumat


PROIECT

PRIVIND PRINCIPALELE OBIECTIVE

URMĂRITE ÎN CAZUL ALEGERII ÎN CALITATE DE MEMBRU

AL CSM

REZUMAT

PREAMBUL

În conformitate cu prevederile Constituţiei României (art. 133 alin. 1) şi ale Legii nr.317/2004, Consiliul Superior al Magistraturii are ca principală atribuţie aceea de a fi garantul independenţei justiţiei (art. 1 alin. 1).

Membrilor aleşi ai Consiliului, în calitate de exponenţi ai categoriei socio-profesionale şi având în vedere că aceştia cunosc starea sistemului din care provin, le revine greaua misiune a de realiza acest deziderat.

  1. INDEPENDENTA MAGISTRATILOR

În apărarea independenţei magistraţilor, şi implicit a sistemului judiciar, rolul Consiliului Superior al Magistraturi este primordial, acesta fiind singurul organism care se poate legitima în faţa societăţii prin singurul mod democratic recunoscut încă din Grecia antică, alegerile. Consiliul este, în esenţă, interfaţa între magistraţi şi societate la nivel naţional, fără a se reduce importanţa fiecăruia dintre membrii corpului profesional din acest punct de vedere.

Propuneri:

A) Comunicarea cu mass-media și societatea:

– încadrarea unor specialişti ai comunicării în funcţiile cheie din acest punct de vedere din cadrul instituţiei, biroul de informare publică şi relaţii cu mass-media;

  • membrii Consiliului trebuie să manifeste o mai mare deschidere pentru comunicare, intervenţiile acestora în presă fiind necesar a avea o mai mare frecvenţă şi consistenţă;
  • biroul de informare publică şi relaţii cu mass-media ar trebui să intensifice colaborarea cu purtătorii de cuvânt de la nivelul Curţilor de Apel şi să realizeze o sinteză a evenimentelor importante din sistemul judiciar naţional, sinteză pe care să o prezinte organelor de presă de la nivel naţional;

B) Condițiile de desfășurare a activității judecătorilor și gestionarea bugetului justiției.

  • respectarea prevederilor art. 136 din Legea nr. 304/2004, în sensul trecerii bugetului în gestionarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
  • dirijarea taxelor judiciare de timbru către sistemul judiciar și reaşezarea acestor taxe, prin stabilirea unor alte niveluri şi prin limitarea excluderilor de la taxare numai la acele cauze pentru care este şi în interesul societăţii.
  • stabilirea unui cuantum minim al bugetului necesar funcţionării sistemului.

C) Reformarea statulului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii:

  • ridicare interdicţiei de a participa la activitatea de judecată, ori activitatea de urmărire penală, cu o degrevare a activităţii corespunzătoare volumului de muncă din cadrul Consiliului;

  • instituirea unei obligaţii pentru membrii aleşi ai CSM de a organiza întâlniri periodice cu magistraţii.

  1. FUNCŢIONAREA CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Activitatea Consiliului Superior al Magistraturii este guvernată de prevederile Legii nr. 317/2004, lege în baza căreia a fost emis Regulamentul adoptat prin HCSM nr. 326/2005 cu modificările şi completările ulterioare.

A) Viitorul Consiliu are obligaţia de a face tot ceea ce este necesar pentru ca propunerea vizând majorarea numărului reprezentanţilor societăţii civile să nu fie adoptată;

B) În al doilea rând, apreciez că se impune ca structura organizatorică a Consiliului să fie revizuită în sensul reducerii direcţiilor şi serviciilor, unele dintre acestea având aria de competenţă suprapusă, fiind posibilă comasarea acestora, resursele astfel eliberate putând fi folosite în mod mai judicios în alte domenii.

C) Activitatea Consiliului trebuie să se îmbunătăţească prin identificarea unor soluţii de evitare a hotărârilor contradictorii sau contestabile. Prounerile vizează valorificarea bazei de date existentă deja cu privire la hotărârile pronunţate de către Consiliu, iar cea de-a doua şi ce a mai importantă vizează schimbarea caracterului votului dat de către membrii CSM atât în plen, cât şi în secţii, în sensul publicităţi acestuia.

D) Realizarea unei reale publicităţi a activităţii consiliului în interiorul sistemului prin comunicarea documentelor pe baza cărora se iau deciziile.

E) Întărirea Inspecţiei Judiciare prin:

  • completarea schemei de inspectori;
  • evitarea trecerii acesteia în subordinea Parlamentului sau a Ministerului Justiției;
  • eficientizarea activităţii Inspecţiei Judiciare, prin regândirea sferei acesteia de competenţe.

F) desfiinţarea categoriei socio profesionale a asimilaților din cadrul CSM.

III. ORGANIZAREA SI FUNCŢIONAREA SISTEMULUI JUDICIAR

Propuneri:

A) Pentru soluționarea deficitului de personal existent în sistemul judiciar se impun următoarele măsuri:

  • realizarea unei analize extrem de serioase a impactului pe care îl va avea aplicarea proiectului de lege al micii reforme, precum și cele două coduri de procedură asupra sistemului judiciar în ansamblul său;
  • ca o soluţie de criză, transferul posturilor vacante de la instanţele mai puţin aglomerate către instanţele cu un volum mai mare de activitate;
  • finalizarea proiectul de normare a activităţii început în anii din urmă;
  • redimensionarea schemelor de personal în funcție de rezultatul analizei realizate.

B) Regândirea modalității de acoperire a deficitului de magistrați în sensul utilizării pe o perioadă determinată într-o măsură mai mare şi a metodei alternative de admitere în magistratură, repectiv prin intermediul concursului la care să participe persoanele cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani.

C) Schimbarea sistemului de evaluare al magistraţilor în sensul modificării componenţiei comisiilor care să funcţioneze pe lângă curţile de apel, judecătorii ce fac parte din acestea urmând să fie degrevaţi de o parte din atribuţiile ce le revin, pentru a le putea permite îndeplinirea atribuţiilor specifice.

D) Reevaluarea programului de normare a muncii în vederea stabilirii unor criterii mai simple de stabilire a limitei superioare a încărcăturii pe judecător.

E) Analizarea cu mai mare atenţie a cererilor de detaşare din sistemul judiciar la instituţii din afara acestuia pentru a evita lipsirea de personal a instanţelor.

F) Stabilirea unor modalităţi de accedere la funcţia de judecător la ICCJ transparente şi previzibile, care să fie şi elemente de natură a genera încredere în activitatea celor desemnaţi.

Judecător

DAN ANDREI ENESCU

Posted in PROIECTE | Lasă un comentariu

Din nou despre legea unica a salarizarii bugetarilor


Acum cateva zile scriam despre faptul că CSM -ul nu s-a implicat în procesul de elaborare a proiectului de lege a salarizării unitare a bugetarilor care în momentul de față este în faza dezbaterii publice.Eram nemulțumit de faptul că aceștia nu au manifestat interes și că a trebuit să aflu informații despre aceste lucruri din alte surse.

Între timp informațiile au început să apară, inclusiv de la CSM, precum și de la Ministerul Muncii, iar viitorul salarizării magistraților pare a fi destul de sumbru.

În primul rând este de remarcat faptul că legea nr. 330/2009 va avea o viață scurtă, fiind mai mult o lege temporară decât legea care asigura stabilitatea salarizării în sistemul bugetar pentru o lungă perioadă de timp și care vindeca finanțele României.

În al doilea rând, legea aflată în lucru nu diferă substanțial față de legea anterioară, ceea ce s-a modificat fiind filozofia de stabilire a salariului de bază, în funcție de care se stabilesc și celelalte salarii din grilă. Dacă în legea 330/2009 valorile salariului de bază erau cunoscute până la nivelul anului 2015, în noua lege se dispune că această valoare este stabilită anual prin legea de aplicare adoptată anual.

Aceasta reprezintă fără îndoială un mare pas înapoi. În condițiile în care Guvernul stabilește anual valoarea salariului de bază fără ca nimic să impună ca acesta să aibă doar un trend ascendent, nimic nu se opune ca acesta să stabilească un salariu de bază la un nivel mai mic decât cel din anul precedent. Mai mult, nu se mai oferă elemente de previziune pentru bugetari, aceștia neputând face nici un fel de plan cu privire la veniturile lor pe anul următor.

În ceea ce îi privește pe magistrați situația nu este deloc roză. În condițiile în care intervalul dintre salariul minim și cel maxim din proiectul de lege s-a majorat de 1 la 15 , poziționarea în grilă a judecătorilor și procurorilor s-a menținut la nivelul avut în legea nr. 330/2009, creșterea fiind nesemnificativă, cu mai puțin de un punct pentru majoritatea pozițiilor. A rezultat în fapt o coborâre în grilă, în sensul că poziționarea majorităților magistraților se va realiza spre mijlocul grilei de salarizare. Reprezintă aceasta fără îndoială un regres față de anul 2009, regres care fără îndoială va avea efecte pe termen lung, modificarea grilei pe viitor fiind improbabilă și foarte dificilă.

Se mențin, de asemenea, discrepanțele existente între indemnizațiile magistraților cu funcții de execuție și cele alte celor care au funcții de conducere, precum și tratamentul preferențial pe care îl au asimilații din MJ și CSM care ajung ca doar prin simpla trecere a timpului să dobândească un salariu la nivelul unui judecător de la ÎCCJ. Și aceasta chiar mai repede decât momentul la care un magistrat ar putea să spere că accede la funcția de judecător la instanța supremă. Un asimilat dobândește leafa echivalentă cu indemnizația unui judecător de la ÎCCJ după 8 ani vechime, în condițiile în care vechimea minimă necesară pentru a  promova la această instanță este de 12 ani. În aceste condiții parcă mai bine este să fii asimilat decât cel cu care ești asimilat.

De asemenea, ce este și mai important este faptul că nimic din cuprinsul actualei legi nu garantează pentru nici o categorie de bugetari menținerea veniturilor actuale și pentru anul 2011. În condițiile în care dacă s-ar aplica grila la 01.01.2011 indemnizațiile magistraților s-ar reduce cu încă aproximativ 15% în plus față de reducerea de 25% aplicată de la 1 iulie 2010, cred că aceasta este cea mai importantă problemă la momentul actual. Este drept că din proiectul de lege privind aplicarea în anul 2011 a legii de salarizare unitară rezultă într-o formulă alambicată că veniturile aflate în plată la 31.12.2010 se mențin, dar sincer nu sunt sigur că modul în care interpretez prevederile art. 3 din această lege sunt cele avute în vedere de Guvern. Eu sper că da.

În nici un caz însă nu se pune problema să se renunțe la reducerea de 25%, reducere care a fost inițial considerată ca fiind provizorie. Se pare că ceea ce a constatat Curtea Constituțională în decizia nr. 872/2010, în sensul că reducerea este constituțională doar dacă este luată pentru o perioadă determinată, temporară și justificată de anumite împrejurări excepționale care afectează securitatea națională, nu este cunoscut de inițiatorul legilor. Sau poate este cunoscut, dar CC și-a schimbat practica. Totul este posibil.

Toate cele bune.

Dan Enescu, judecător la Curtea de Apel Ploiești

Candidat CSM 2010

Posted in Comentarii | Lasă un comentariu

Evaluarea magistraților – propuneri de îmbunătățire a activității


Un coleg de pe magistratro a lansat o provocare la adresa candidaților pentru un post în CSM și anume aceea de își expune viziunea cu privire la modalitatea de evaluare a magistraţilor şi de expune eventualele propuneri de îmbunătăţire a acesteia.

În cadrul proiectului pe care l-am întocmit şi în care am expus obiectivele pe care îmi doresc să le îndeplinesc în situaţia în care aş fi ales membru al Consiliului am schiţat, pe această temă, cam ce îmi propun să realizez:

Sistemul judiciar nu poate însă funcţiona fără ca membrii săi să fie periodic evaluaţi în vederea înlăturării carenţelor de pregătire profesională şi a elementelor de indisciplină organizaţională. De asemenea, sistemul de autocontrol instituit prin lege constituie şi o garanţie pentru societate că una dintre instituţiile sale extrem de importante desfăşoară o activitate corespunzătoare.

Evaluarea periodică a magistraţilor este consacrată de lege, iar actualul CSM a adoptat şi regulamentul prin care se realizează aceasta. Rezultatele nu au fost însă pe măsură, în condiţiile în care prima evaluare realizată în forma actuală a concluzionat că peste 99 % dintre magistraţii în funcţie desfăşoară o activitate caracterizată ca fiind foarte bună. Un astfel de procent este neverosimil, iar activitatea de evaluare departe de a mări încrederea populaţiei în sistemul judiciar, a avut un efect contrar decridibilizându-l şi mai mult.

Schimbarea sistemului de evaluare, care mai are şi o altă lacună şi anume aceea că din cauza fluctuaţiei de personal componenţa comisiilor de evaluare se modifică frecvent, atestarea magistraţilor ca evaluatori presupunând timp şi resurse, se impune. Cred o soluţie prin care să fie asigurată o mai mare relevanţă a rezultatelor evaluării pentru starea justiţiei ca sistem, pe de o parte, iar pe de altă parte un consum de resurse mai redus, este aceea a realizării evaluării de comisii formate la nivelul curţilor de apel, judecătorii ce fac parte din acestea urmând să fie degrevaţi de o parte din atribuţiile ce le revin, pentru a le putea permite îndeplinirea atribuţiilor specifice, care dacă sunt corect realizate sunt mari consumatoare de timp şi efort.”

Acum dezvoltând cele scrise anterior să o luăm metodic.

Cadrul legislativ actual: art. 39 – 41 din Legea nr. 303/2004, regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor adoptat prin Hotărârea CSM nr.676/4.10.2007, modificată şi completată şi ghidul de evaluare întocmit de către CSM

Propunerile de modificare a cadrului legal actual vizează în principal legea nr. 303/2004 deoarece aceasta reprezintă actul normativ cu forţa juridică cea mai mare, regulamentul fiind emis în executarea legii.

Am în vedere, în primul rând, modificarea prevederilor art. 39 alin. 1 în sensul că obiectivele evaluării vizează eficienţa şi calitatea activităţii magistraţilor, acestea fiind criteriile de apreciere a competenţei profesionale şi a performanţei.

Unul din celelalte criterii enumerate de către lege în forma actuală şi anume integritatea nu poate fi evaluat de o comisie formată de magistraţi, decât dacâ aceştia reprezintă o instanţă legal sesizată cu soluţionarea unei cauze penale.

Celelalte două criterii menţionate de actul normativ sunt de fapt mijloace prin care magistratul încearcă să îşi îmbunătăţească activitatea, iar respectarea obligaţiei de formare profesională şi absolvirea unor cursuri de specializare în mod cert pot fi evaluate numai prin constatarea unei creşteri a calităţii actului de justiţie realizat de către evaluat. Simpla absolvire a cursurilor de specializare nu poate fi un deziderat, ci doar un mijloc pentru atingerea criteriilor de performanţă menţionate, fără creşterea calităţii actului de justiţie absolvirea cursurilor neavând nici o semnificaţie.

Cu privire la intervalul de efectuare a evaluării, consider că intervalul actual de 3 ani este prea îndelungat, în condițiile care oricum toate actele de evaluare se efectuează anual. În aceste condiții propunerea mea vizează revenirea la evaluarea anuală.

Pentru îmbunătăţirea evaluării magistraţilor se impune de asemenea, în al treilea rand, modificarea prevederilor alin. 3 și 4 din același articol al Legii nr. 303/2004 sub două aspecte. Din punctul meu de vedere prezența conducătorului administrativ al instituției, președintele de instanță sau prim procurorul (procurorul genaral) nu se justifică în compunerea comisiei de evaluare. Acesta poate influența într-un mod negativ activitatea, pe de o parte, iar pe de altă parte, atribuirea unor competențe diverse conducătoriilor instituției face ca aceștia sa fie supra încărcați inutil. Al doilea aspect sub care cred că se impune modificarea textelor legale vizează compunerea comisiilor. Astfel, aceste comisii ar trebui să funcționeze pe lângă Curțile de Apel, fiind compuse din 5 până la 10 membri, în funcție de numărul magistraților ce ar trebui evaluați, judecători de la toate instanțele din circumscripția Curții. În acest mod s-ar asigura comisiilor o mai mare stabilitate, iar influențele locale vor fi mai diluate. Selectarea magistraților ar trebui să aibă în vedere competența profesională, vechimea în funcție de minim 5 ani, calitatea lucrărilor și ar trebui să de realizeze de către colegiul de conducere al Curții de Apel dintre persoanele care optează în acest sens, cu avizul obligatoriu al colegiilor de conducere din instanțele de proveniență.

Desemnarea evaluatoriilor ar trebui să se realizeze pentru o perioadă de 4 ani, iar activitatea acestora ar trebui să debuteze după absolvirea unor cursuri cu o durată de minim 6 luni, urmată de atestarea din partea CSM.

Ca urmare a desemnării în calitate de evaluator, magistratul respectiv ar trebui degrevat de activitatea pe care o desfășura la instanță sau parchet cu până la 50%.

Regulamentul adoptat de către CSM cu privire la evaluarea magistraților ar urma să fie modificat în mod corespunzător, cu precizarea că evaluarea comisiilor de evaluarea de la nivelul curților de apel se va realiza de către comisia de evaluare de la nivelul unei alte curți de apel desemnată aleatoriu.

În ceea ce privește modalitatea concretă de evaluare, consider că elementele precizate în ghidul de evaluare adoptat de către CSM la momentul actual sunt cuprinzătoare și destul de concrete, cu precizarea că elementele care în opinia mea nu constituie criterii de performanță nu are rost să fie evaluate.

Astfel, analizarea hotărârilor pronunțate se impune în continuare, modalitatea de identificare a acestora fiind tot cea indicată în ghid.

Consider că operarea unor modificări de mai amplă substanță nu se impune, întrucât ar însemna reluarea unei munci deja realizată de către actualul CSM, fiind deja folosite resurse importante în acest scop. De asemenea, la stabilirea noilor comisii de evaluare ar trebui să fie avuți în vedere acei magistrați care au fost deja atestați.

În acest mod cred că procesul de evaluare al magistraților ar obține rezultate mai credibile decât ultima evaluare efectuate.

Toate cele bune.

Dan Enescu , judecător la Curtea de Apel Ploiești

Candidat CSM 2010

Posted in PROIECTE | Lasă un comentariu

Despre legea unică a salarizării și CSM


Astazi am aflat de la persoane cu conexiuni mult mai bune în lumea sindicală (Cristi Danileț – bravo lui), un raport întocmit de către diverși specialiști din ministerele Guvernului, în colaborare cu reprezentanții sindicali, prin care grila de salarizare întocmită anul trecut era complet modificată. Locul justiției în respectiva grilă era complet ciudat stabilit. Pe lângă faptul că nu erau reprezentate decât anumite funcții din sistem, ordinea în care acestea erau așezate acestea erau alandala. Un vicepreședinte de tribunal era plasat pe o treaptă inferioară unui prim procuror și a unui prim procuror adjunct. Un procuror șef serviciu DNA era plasat pe aceeași linie de salarizare cu vicepreședintele de tribunal.

Lucrurile acestea nu mă miră. Sunt rezultatul activității haotice care caracterizează actuala clasă politică.

Ce este, însă, enervant este faptul că a trebuit sa aflu aceste lucruri din surse și nu de la organul care trebuia să procedeze la informarea mea și la apărarea mea în fața intruziunilor de orice fel, inclusiv cele care vizează independența mea financiară, CSM-ul.

Ok. Hai să zicem că au anumite circumstanțe atenuante, fiind perioada de concedii, vacanța judecătorească, deși la orice instanță se asigură continuitatea activității și în această perioadă. Cred că și la CSM se asigură o anumită activitate, cu atât mai mult cu cât am văzut că este programată și o ședință de plen pe 19 august.

Dar, până la urmă nici acest lucru nu este atât de enervant. Cel mai enervat lucru este faptul că din lectura respectivului raport rezultă că la consultările comisiei care l-a redactat nu a participat nici un reprezentat al Consiliului, ci doar reprezentanți ai Ministerului Justiției. Se explică astfel de ce funcțiile din sistemul justiției sunt aranjate pe grilă complet alandala. Asimilații cei inteligenți cunosc atât de bine sistemul că nici nu știu care este structura funcțională a instanțelor din Romania.

Nu știu cum, dar în situația dată nu prea mă simt protejat de CSM, nu că în alte ocazii acesta ar fi procedat altfel. Nici anul trecut activitatea acestora cu ocazia discuțiilor la grilele de salariare nu a fost deosebită, iar aceasta a intervenit doar atunci când protestul era în desfășurare.

În acest moment, dacă lucrurile evoluează ca acum un an, nu știu de ce nu s-ar realiza coeziunea de care am dat dovadă toți cei care slujim justiția atunci și nu ne-am dovedi forța, bine asta fără a mai încheia diverse pacte pierzătoare.

Oricum, chiar mă întrebam ce salariu voi avea de la 1 ianuarie 2011. Conform prevederilor cuprinse în anexa VI a legii 330/2009, dispozițiile referitoare la menținerea cuantumului indemnizațiilor magistraților și a tuturor salariaților din sistem au aplicabilitate doar pentru anul 2010, pentru anul următor urmând a se institui altă reglementare sau a se aplica grila așa cum apare ea în anexa menționată.

Toate cele bune.

Dan Enescu, judecător la Curtea de Apel Ploiești

Candidat CSM 2010

Posted in Comentarii | Lasă un comentariu

Rolul CSM-ului – opinia mea


Pe magistratro s-a pornit astazi o discutie interesanta cu privire la rolul pe care ar trebui sa il aiba viitorul CSM și atribuțiile pe care acesta ar fi necesar să și le asume, precum și cu privire la atitudinea pe care membrii săi ar fi necesar să o aibă față de politic în general.

În esență au fost emise două opinii care nu sunt complet divergente,.

În prima se vorbea de faptul că CSM -ul nu poate fi decât o interfață între sistemul judiciar și societate, acesta putând face doar eventual lobby pentru adoptarea unei legislații corespunzătoare, factorului politic revenindu-i până la urmă rolul decizional. Se exprima dorința evitării unui conflict cu celelalte puteri ale statului.

În opinia secundă, rolul CSM -ului, deși nu se excludea componenta de lobby, era privit ca fiind mult mai ferm și nu excludea posibilitatea exercitării de presiuni asupra politicului în vederea atingerii unor scopuri utile membrilor sistemului.

Așa cum am spus opiniile nu sunt divergente complet și nici nu cred că vreuna din ele este ușor de combătut. Argumente există pentru fiecare, plecând de la prevederile legale ce consacră atribuțiile CSM și continuând cu ordinea de drept firească într-o democrație, respectiv faptul că puterile statului nu se pot afla în conflict, deschis sau mocnit.

Părerea mea este că noul CSM trebuie să fie ceva mai mult decât s-a expus în cele două opinii. Sau poate doar dorința mea.

Noul CSM ar trebui să fie un organism viu, care să reacționeze prompt la toate evenimentele care afectează viața sistemului pe care trebuie să îl păstorească. Pentru asta ar fi necesar ca în primul rând să treacă peste handicapul caracterului său de organ colegial. S-ar realiza asta prin asumarea de către fiecare membru al Consiliului a răspunderii funcției, răspundere care presupune o implicare în problemele sistemului nu numai la nivel colegial, ci și personal.

Ar trebui ca acesta să reacționeze ferm la orice manifestare care este de natură să afecteze independența sistemului și a judecătorilor, la orice comentariu de om politic sau jurnalist privind modul în care se înfăptuiește justiția în România. Reacția nu ar trebui să fie beligerantă, ci una de explicare a realităților din justiție în situația în care acuzația este fondată pe elemente în care culpa magistratului nu există. De asemenea, în situația în care culpa magistratului, procuror sau judecător, pare a se întrevede reacția CSM – ului trebuie să aibă același caracter, chiar dacă aceasta presupune luarea unor măsuri punitive față de cei în cauză. Ideea este ca societatea să nu mai perceapă instituția ca fiind o birocrație amorfă și care are doar scop protejarea sistemului judiciar.

Reacția CSM -ului ar trebui să fie fermă și proptă și atunci când prin actele politicului, de data aceasta ca instituții, independența justiției este afectată. Publicul ar trebui să cunoască ce are de gând puterea legislativă sau executivă, în ce mod drepturile lor le sunt afectate prin hotărârile luate de politicieni cu privire la justiție, precum și propunerile prin care aceste erori se pot înlătura. Chiar dacă la acest moment populația nu este educată pentru a discerne ce e bine sau rău în justiție, cu timpul, în măsura în care va primi constant informații și puncte de vedere calificate, nivelul de înțelegere va crește și atunci și încrederea în sistemul judiciar.

Reacția consiliului trebuie să fie și consecventă, hotărârile adoptate să fie respectate, iar revenirea asupra unor decizii anterioare să fie întemeiată pe argumente solide, pertinente și neinterpretabile. În acest mod activitatea instituției vă fi apreciată și de cei cărora le este dedicată, magistrații, care sunt fără îndoială cei mai calificați critici ai instituției.

Asta este părerea mea despre rolul viitorului CSM și cred că mijloacele sunt cele enunțate și în părerile de pe magistratro, dar esențial este ca instituția, prin membrii săi aleși dintre magistrați să fie una dinamică, să renunțe la modalitatea greoaie și rigidă de acțiune, să manifeste deschidere atât către societate, cât mai ales către corpul profesional pe care trebuie să îl gestioneze.

Toate cele bune.

Dan Enescu , judecător la Curtea de Apel Ploiești

Candidat CSM 2010

Posted in Comentarii | Lasă un comentariu

Despre candidaturile csm-istilor


Este în prezent o mare forfotă cu privire la candidaturile depuse pentru accederea la funcția de membru al CSM.

Există două categorii de probleme, cei care nu au dreptul să candideze deoarece nu funcționează efectiv în instanţe şi cei care fac parte din actualul CSM şi care doresc sa candideze pentru un nou mandat.

Cu privire la cei dintâi, situaţia, în ceea ce mă priveşte cred că este clară, regulamentul şi legea fiind extrem de clare, candidatura acestora nu este posibilă. Nu este posibilă pentru că aceştia nu funcţionează la  instanţă, ci sunt detaşaţi la alte structuri, respectiv la CSM. Din ce am înţeles aceasta este situaţia unui candidat de la Tribunalul Bistriţa. Alte informaţii nu am, întrucât nu ştiu care sunt ceilalţi candidaţi, iar acest lucru se datorează şi regulamentului alambicat şi secretos de desfăşurare a prezentelor.

Cred cu tărie că în acest caz se impune atacarea candidaturii depuse, însă nu ştiu care sunt şansele de succes ale acţiunii. Regulamentul de desfăşurare a alegerilor nu prevede calea de atac împotriva hotărârii de acceptare a candidaturii emisă de comitetul electoral de la nivelul Curţilor de Apel, iar pe de altă parte nu ştiu dacă aceste comitete pot fi acuzate de ceva în condiţiile în care acestea pot numai verifica îndeplinirea unor condiţii formale ale legii, respectiv dacă este depusă scrisoarea de candidatură, precum şi celelalte documente prevăzute de lege, proiectul şi declaraţiile respective. Oricum se pare că există o asemenea contestaţie cu privire la candidatura colegului judecător menţionat şi personal sunt chiar curios de rezultatul acesteia. Nu pot însă spune că am vreun interes cât de cât actual pentru a proceda la asocierea cu colega care a atacat hotărârea de acceptare a candidaturii, ci doar interesul ca cei care vor fi aleşi în Consiliu să fie mai presus de orice dispută şi contestare. Este un interes general, al întregului sistem judiciar, a cărui independenţă nu poate fi garantată de o instituţie cu membrii contestabili încă de la alegerea lor.

În ceea ce priveşte candidatura celor care fac parte din actualul CSM situaţia este ceva mai complicată. Nu îmbrăţişez argumentele pe care aceştia le-au produs în susţinerea punctului lor de vedere, însă nu pot să îl trec cu vederea întrucât acesta are de partea sa pe de o parte precedentul judiciar la cel mai înalt nivel, alegerile privind Preşedintele României, iar pe de altă parte o anumită rigoare juridică, care fără să mă convingă, poate fi de natură a convinge pe alţii.

În această situaţie se află, cel puţin din ceea ce rezultă la nivelul presei, un procuror, iar din alte informaţii şi vreo doi judecători.

Cu privire la aceştia cred că nu este de loc utilă  contestarea dreptului lor de a candida . În afară de faptul că există o posibilitate ca instanţa independentă investită cu soluţionarea unei eventuale contestaţii cu privire la dreptul de a candida să îmbrăţişeze punctul lor de vedere, mai există şi riscul ca prin intermediul căilor legale procedura iniţiată de alegere a noilor membrii ai CSM să fie suspendată până la calendele greceşti. Există un precedent în acest sens, şi anume alegerea reprezentantului judecătoriilor în 2008, procedură care a eşuat în mod lamentabil.

În aceste condiţii, cu toate că din punct de vedere legal consider că nu este posibil ca actualii membrii ai CSM să candideze pentru un nou mandat, considerente de oportunitate mă împiedică să atac decizia de acceptare a candidaturii.

Pe de altă parte, mai este şi o altă problemă. Atât eu, cât şi alţi candidaţi care ne-am făcut publice proiectele am criticat mai mult sau mai puţin activitatea actualilor membrii ai CSM. Am identificat disfuncţii şi am propus soluţii.  În cazul în care sistemul judiciar îmbrăţişează opiniile noastre, actualii membrii ai CSM care doresc reînoirea mandatului nu pot avea nici o şansă, voturile pe care aceştia le-ar acumula nefiind semnificative.

În schimb, în situaţia în care corpul de electori nu îmbrăţişează opinile candidaţilor neCSM-işti şi acordă votul lor celor care au generat discuţia, noi neCSM-iştii avem o mare problemă atât de mesaj, cât şi de comunicare.

Toate cele bune.

Dan Enescu, judecător la Curtea de Apel Ploieşti

Cadidat CSM 2010

Posted in Comentarii | 2 comentarii