Evaluarea magistraților – propuneri de îmbunătățire a activității


Un coleg de pe magistratro a lansat o provocare la adresa candidaților pentru un post în CSM și anume aceea de își expune viziunea cu privire la modalitatea de evaluare a magistraţilor şi de expune eventualele propuneri de îmbunătăţire a acesteia.

În cadrul proiectului pe care l-am întocmit şi în care am expus obiectivele pe care îmi doresc să le îndeplinesc în situaţia în care aş fi ales membru al Consiliului am schiţat, pe această temă, cam ce îmi propun să realizez:

Sistemul judiciar nu poate însă funcţiona fără ca membrii săi să fie periodic evaluaţi în vederea înlăturării carenţelor de pregătire profesională şi a elementelor de indisciplină organizaţională. De asemenea, sistemul de autocontrol instituit prin lege constituie şi o garanţie pentru societate că una dintre instituţiile sale extrem de importante desfăşoară o activitate corespunzătoare.

Evaluarea periodică a magistraţilor este consacrată de lege, iar actualul CSM a adoptat şi regulamentul prin care se realizează aceasta. Rezultatele nu au fost însă pe măsură, în condiţiile în care prima evaluare realizată în forma actuală a concluzionat că peste 99 % dintre magistraţii în funcţie desfăşoară o activitate caracterizată ca fiind foarte bună. Un astfel de procent este neverosimil, iar activitatea de evaluare departe de a mări încrederea populaţiei în sistemul judiciar, a avut un efect contrar decridibilizându-l şi mai mult.

Schimbarea sistemului de evaluare, care mai are şi o altă lacună şi anume aceea că din cauza fluctuaţiei de personal componenţa comisiilor de evaluare se modifică frecvent, atestarea magistraţilor ca evaluatori presupunând timp şi resurse, se impune. Cred o soluţie prin care să fie asigurată o mai mare relevanţă a rezultatelor evaluării pentru starea justiţiei ca sistem, pe de o parte, iar pe de altă parte un consum de resurse mai redus, este aceea a realizării evaluării de comisii formate la nivelul curţilor de apel, judecătorii ce fac parte din acestea urmând să fie degrevaţi de o parte din atribuţiile ce le revin, pentru a le putea permite îndeplinirea atribuţiilor specifice, care dacă sunt corect realizate sunt mari consumatoare de timp şi efort.”

Acum dezvoltând cele scrise anterior să o luăm metodic.

Cadrul legislativ actual: art. 39 – 41 din Legea nr. 303/2004, regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor adoptat prin Hotărârea CSM nr.676/4.10.2007, modificată şi completată şi ghidul de evaluare întocmit de către CSM

Propunerile de modificare a cadrului legal actual vizează în principal legea nr. 303/2004 deoarece aceasta reprezintă actul normativ cu forţa juridică cea mai mare, regulamentul fiind emis în executarea legii.

Am în vedere, în primul rând, modificarea prevederilor art. 39 alin. 1 în sensul că obiectivele evaluării vizează eficienţa şi calitatea activităţii magistraţilor, acestea fiind criteriile de apreciere a competenţei profesionale şi a performanţei.

Unul din celelalte criterii enumerate de către lege în forma actuală şi anume integritatea nu poate fi evaluat de o comisie formată de magistraţi, decât dacâ aceştia reprezintă o instanţă legal sesizată cu soluţionarea unei cauze penale.

Celelalte două criterii menţionate de actul normativ sunt de fapt mijloace prin care magistratul încearcă să îşi îmbunătăţească activitatea, iar respectarea obligaţiei de formare profesională şi absolvirea unor cursuri de specializare în mod cert pot fi evaluate numai prin constatarea unei creşteri a calităţii actului de justiţie realizat de către evaluat. Simpla absolvire a cursurilor de specializare nu poate fi un deziderat, ci doar un mijloc pentru atingerea criteriilor de performanţă menţionate, fără creşterea calităţii actului de justiţie absolvirea cursurilor neavând nici o semnificaţie.

Cu privire la intervalul de efectuare a evaluării, consider că intervalul actual de 3 ani este prea îndelungat, în condițiile care oricum toate actele de evaluare se efectuează anual. În aceste condiții propunerea mea vizează revenirea la evaluarea anuală.

Pentru îmbunătăţirea evaluării magistraţilor se impune de asemenea, în al treilea rand, modificarea prevederilor alin. 3 și 4 din același articol al Legii nr. 303/2004 sub două aspecte. Din punctul meu de vedere prezența conducătorului administrativ al instituției, președintele de instanță sau prim procurorul (procurorul genaral) nu se justifică în compunerea comisiei de evaluare. Acesta poate influența într-un mod negativ activitatea, pe de o parte, iar pe de altă parte, atribuirea unor competențe diverse conducătoriilor instituției face ca aceștia sa fie supra încărcați inutil. Al doilea aspect sub care cred că se impune modificarea textelor legale vizează compunerea comisiilor. Astfel, aceste comisii ar trebui să funcționeze pe lângă Curțile de Apel, fiind compuse din 5 până la 10 membri, în funcție de numărul magistraților ce ar trebui evaluați, judecători de la toate instanțele din circumscripția Curții. În acest mod s-ar asigura comisiilor o mai mare stabilitate, iar influențele locale vor fi mai diluate. Selectarea magistraților ar trebui să aibă în vedere competența profesională, vechimea în funcție de minim 5 ani, calitatea lucrărilor și ar trebui să de realizeze de către colegiul de conducere al Curții de Apel dintre persoanele care optează în acest sens, cu avizul obligatoriu al colegiilor de conducere din instanțele de proveniență.

Desemnarea evaluatoriilor ar trebui să se realizeze pentru o perioadă de 4 ani, iar activitatea acestora ar trebui să debuteze după absolvirea unor cursuri cu o durată de minim 6 luni, urmată de atestarea din partea CSM.

Ca urmare a desemnării în calitate de evaluator, magistratul respectiv ar trebui degrevat de activitatea pe care o desfășura la instanță sau parchet cu până la 50%.

Regulamentul adoptat de către CSM cu privire la evaluarea magistraților ar urma să fie modificat în mod corespunzător, cu precizarea că evaluarea comisiilor de evaluarea de la nivelul curților de apel se va realiza de către comisia de evaluare de la nivelul unei alte curți de apel desemnată aleatoriu.

În ceea ce privește modalitatea concretă de evaluare, consider că elementele precizate în ghidul de evaluare adoptat de către CSM la momentul actual sunt cuprinzătoare și destul de concrete, cu precizarea că elementele care în opinia mea nu constituie criterii de performanță nu are rost să fie evaluate.

Astfel, analizarea hotărârilor pronunțate se impune în continuare, modalitatea de identificare a acestora fiind tot cea indicată în ghid.

Consider că operarea unor modificări de mai amplă substanță nu se impune, întrucât ar însemna reluarea unei munci deja realizată de către actualul CSM, fiind deja folosite resurse importante în acest scop. De asemenea, la stabilirea noilor comisii de evaluare ar trebui să fie avuți în vedere acei magistrați care au fost deja atestați.

În acest mod cred că procesul de evaluare al magistraților ar obține rezultate mai credibile decât ultima evaluare efectuate.

Toate cele bune.

Dan Enescu , judecător la Curtea de Apel Ploiești

Candidat CSM 2010

Anunțuri

Despre danenescu

judecator la Curtea de Apel Ploiesti
Acest articol a fost publicat în PROIECTE. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s