Din nou despre legea unica a salarizarii bugetarilor


Acum cateva zile scriam despre faptul că CSM -ul nu s-a implicat în procesul de elaborare a proiectului de lege a salarizării unitare a bugetarilor care în momentul de față este în faza dezbaterii publice.Eram nemulțumit de faptul că aceștia nu au manifestat interes și că a trebuit să aflu informații despre aceste lucruri din alte surse.

Între timp informațiile au început să apară, inclusiv de la CSM, precum și de la Ministerul Muncii, iar viitorul salarizării magistraților pare a fi destul de sumbru.

În primul rând este de remarcat faptul că legea nr. 330/2009 va avea o viață scurtă, fiind mai mult o lege temporară decât legea care asigura stabilitatea salarizării în sistemul bugetar pentru o lungă perioadă de timp și care vindeca finanțele României.

În al doilea rând, legea aflată în lucru nu diferă substanțial față de legea anterioară, ceea ce s-a modificat fiind filozofia de stabilire a salariului de bază, în funcție de care se stabilesc și celelalte salarii din grilă. Dacă în legea 330/2009 valorile salariului de bază erau cunoscute până la nivelul anului 2015, în noua lege se dispune că această valoare este stabilită anual prin legea de aplicare adoptată anual.

Aceasta reprezintă fără îndoială un mare pas înapoi. În condițiile în care Guvernul stabilește anual valoarea salariului de bază fără ca nimic să impună ca acesta să aibă doar un trend ascendent, nimic nu se opune ca acesta să stabilească un salariu de bază la un nivel mai mic decât cel din anul precedent. Mai mult, nu se mai oferă elemente de previziune pentru bugetari, aceștia neputând face nici un fel de plan cu privire la veniturile lor pe anul următor.

În ceea ce îi privește pe magistrați situația nu este deloc roză. În condițiile în care intervalul dintre salariul minim și cel maxim din proiectul de lege s-a majorat de 1 la 15 , poziționarea în grilă a judecătorilor și procurorilor s-a menținut la nivelul avut în legea nr. 330/2009, creșterea fiind nesemnificativă, cu mai puțin de un punct pentru majoritatea pozițiilor. A rezultat în fapt o coborâre în grilă, în sensul că poziționarea majorităților magistraților se va realiza spre mijlocul grilei de salarizare. Reprezintă aceasta fără îndoială un regres față de anul 2009, regres care fără îndoială va avea efecte pe termen lung, modificarea grilei pe viitor fiind improbabilă și foarte dificilă.

Se mențin, de asemenea, discrepanțele existente între indemnizațiile magistraților cu funcții de execuție și cele alte celor care au funcții de conducere, precum și tratamentul preferențial pe care îl au asimilații din MJ și CSM care ajung ca doar prin simpla trecere a timpului să dobândească un salariu la nivelul unui judecător de la ÎCCJ. Și aceasta chiar mai repede decât momentul la care un magistrat ar putea să spere că accede la funcția de judecător la instanța supremă. Un asimilat dobândește leafa echivalentă cu indemnizația unui judecător de la ÎCCJ după 8 ani vechime, în condițiile în care vechimea minimă necesară pentru a  promova la această instanță este de 12 ani. În aceste condiții parcă mai bine este să fii asimilat decât cel cu care ești asimilat.

De asemenea, ce este și mai important este faptul că nimic din cuprinsul actualei legi nu garantează pentru nici o categorie de bugetari menținerea veniturilor actuale și pentru anul 2011. În condițiile în care dacă s-ar aplica grila la 01.01.2011 indemnizațiile magistraților s-ar reduce cu încă aproximativ 15% în plus față de reducerea de 25% aplicată de la 1 iulie 2010, cred că aceasta este cea mai importantă problemă la momentul actual. Este drept că din proiectul de lege privind aplicarea în anul 2011 a legii de salarizare unitară rezultă într-o formulă alambicată că veniturile aflate în plată la 31.12.2010 se mențin, dar sincer nu sunt sigur că modul în care interpretez prevederile art. 3 din această lege sunt cele avute în vedere de Guvern. Eu sper că da.

În nici un caz însă nu se pune problema să se renunțe la reducerea de 25%, reducere care a fost inițial considerată ca fiind provizorie. Se pare că ceea ce a constatat Curtea Constituțională în decizia nr. 872/2010, în sensul că reducerea este constituțională doar dacă este luată pentru o perioadă determinată, temporară și justificată de anumite împrejurări excepționale care afectează securitatea națională, nu este cunoscut de inițiatorul legilor. Sau poate este cunoscut, dar CC și-a schimbat practica. Totul este posibil.

Toate cele bune.

Dan Enescu, judecător la Curtea de Apel Ploiești

Candidat CSM 2010

Reclame

Despre danenescu

judecator la Curtea de Apel Ploiesti
Acest articol a fost publicat în Comentarii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s